Accesul la soluțiile informatice ajută la integrarea absolvenților în industria ospitalității

Cu ocazia seminarului de inițiere în utilizarea softurilor de gestiune hotelieră susținut la Academia de Studii Economice din București am avut plăcerea de lua un scurt interviu domnului Prof. univ. dr. Nicolae LUPU

1) 2023 este al șaptelea an în care TCNet -acum Expressoft- este partenerul Academiei de Studii Economice din București, pentru a susține accesul studenților la tehnologie de cea mai nouă generație din industria ospitalității. În ce măsură considerați că acest tip de suport acordat de mediul de business poate susține profesionalizarea tinerilor studenți și ce alte tipuri de susținere ar fi de bun augur?

Într-adevăr, 2022-2023 este al șaptelea an universitar al colaborării noastre sub „cupola” disciplinei Management hotelier, predată studenților de la respectivul program de masterat al Facultății de Business și Turism, și anume Administrarea afacerilor în turism. Seminarele de inițiere în utilizarea celor mai noi softuri de gestiune hotelieră, bazate pe tehnologia cloud, sunt conduse de către profesioniști de la Expressoft, în primul rând de către dl Andrei Verboncu și de către dna Adriana Voicu. Seminarele se desfășoară direct pe stații de lucru, la sediul Academiei de Studii Economice din București (ASE). În altă ordine de idei, pe durata semestrului IV, ultimul, al ciclului de studii de masterat, am încercat organizarea practicii de specialitate a studenților astfel încât să fie cuprinși în activitatea unui hotel, rotindu-se în cadrul feluritelor departamente, câte o săptămână sau mai mult, după cum urmează: recepție, housekeeping, bucătărie, servire, evenimente, marketing-vânzări, tehnic…

2) Cât de des au acces direct studenții dvs la studii de caz, platforme și aplicatii de top la nivel global sau european?

În general, suntem conectați la tendințele care se manifestă în domeniu. Cea mai recentă realizare o constituie desfășurarea unui program de studii postuniversitare, Strategic Hospitality Management, în parteneriat cu Ecole hôtelière de Lausanne – probabil cea mai importantă școală hotelieră europeană – cu dublă certificare, cu profesori din România și din Elveția, inițiator din partea ASE fiind dna Gabriela Țigu, prof. univ. dr., de altfel decanul facultăţii. Este de așteptat ca „know-how-ul” dobândit să se regăsească în conținutul viitoarelor studii de caz și aplicații; care pot fi puse la dispoziție pe platforma de e-learning a ASE, perfect adaptată și care permite inclusiv administrarea în timp real a unui examen cu studenții stând acasă în fața calculatorului.

3) În ce măsură aplicațiile și soluțiile IT contribuie la profesionalizarea studenților?

 Este cât se poate de evident că astfel de soluții informatice, precum cele furnizate de Expressoft, asigură ridicarea nivelului de pregătire pentru integrarea în muncă a absolvenților, cel puțin în domeniul industriei ospitalității. La sfârșit, inclusiv în funcție de răspunsurile la întrebările care le sunt adresate în cadrul examenului, din partea Facultății de Business și Turism, respectiv a Expresoft, participanților li se conferă un certificat.

4) Care considerați că sunt competențele de care un absolvent de facultate are nevoie pentru a deveni un bun profesionist în industria ospitalității?

O cercetare realizată împreună cu doi colegi din cadrul Departamentului de Turism și Geografie al facultății, dra Ana-Maria Nica și dl Mihai Tănase, a relevat un interes aparte al hotelierilor pentru atitudinea candidaților la angajare. Abia apoi au fost apreciate celelalte două atribute propuse, în ordine, pregătirea teoretică și practică și, respectiv, aspectul fizic. Îmbucurător este că studenții conștientizează acest deziderat, astfel că răspunsurile lor s-au ierarhizat identic cu ale angajatorilor. Ce se mai poate spune? Că în afara preocupărilor pentru digitalizarea proceselor și cunoașterea noilor tehnologii, accentul ar trebui să cadă pe crearea unei atitudini pozitive, premergătoare comportamentului profesional adecvat – obligatoriu pentru funcțiile care presupun un contact uzual cu clientul –, dar și garanție a unor relații de muncă ce favorizează performanța. Prin această prismă, din planul de învățământ al Facultății de Business și Turism, o relevanță mai mare ar prezenta disciplina intitulată Comunicare interpersonală. Alte discipline care ar putea contribui și ele la crearea de atitudine ar fi Istoria turismului și, respectiv, Etica.

5) Observați o evoluție a nivelului de interes a studenților, de la o generație la alta,  față de pregătirea practică pe durata studiilor universitare? Dar în ceea ce privește deschiderea și suportul pe care companiile îl manifestă din proprie inițiativă?

Odată cu progresele în profesie, dar și cu evoluția generală a societății, practica studenților specializării de turism a cunoscut propriile avataruri. Apropo, la ASE și în România, deopotrivă, specializarea de turism a luat ființă în anul 1977. Promoțiile de până în 1989 pot avea și acum nostalgia unor stagii de practică desfășurate vara, pe litoral și nu numai, ajungându-se ca întregi hoteluri să fie operate cu personal de execuție din rândul studenților. Acum mai mult de jumătate dintre studenți sunt angajați încă din timpul studiilor, în domeniul turismului sau în alte domenii. Locurile de practică și le găsesc pe cont propriu, supunându-se unor proceduri de recrutare și selecție pe bază de interviu, sau ar putea intra în programul menţionat, cu rotația pe departamente.

6) În România, piața forței de muncă este un subiect sensibil, indiferent de domeniul despre care vorbim. Companiile se uită tot mai des la noi piețe, externe, pentru a face recrutare. Cum se resimte această presiune din perspectiva mediului academic și a profesorilor care susțin zi de zi demersul de formare a viitorilor profesioniști?

 Reversul medaliei este reprezentat de absolvenții care își dobândesc locuri de muncă în străinătate. Iar dacă cumva, mai devreme sau mai târziu, se întorc, cu bagajul de competențe aferent, pot adăuga câte o cărămidă la profesionalizarea pe mai departe a domeniului. Să mai arătăm că la ASE și nu numai, învățământul de turism este „altoit” pe „trunchiul” reprezentat de domeniul business și economie, astfel că absolvenții sunt în primul rând economiști și în al doilea rând specialiști în turism și industria ospitalității. Acest „compromis” se întâlnește și în pregătirea de specialitate din alte țări, cursurile în cadrul unor institute precum cel de la Lausanne rămânând apanajul elitei unei profesii cu evidente valențe vocaționale. Pe acest fundal, parteneriatul cu Ecole hôtelière de Lausanne pare și mai prețios.

7) Dacă ați acorda o notă interesului pe care companiile îl manifestă în mod activ, suportiv, formării viitorilor profesioniști din industria ospitalității, care ar fi aceasta? Care ar fi recomandarea dvs către mediul de afaceri?

Nota 9. De regulă, angajatorii răspund favorabil solicitărilor de stagiu de practică. O mențiune specială pentru cei care, ei înșiși, sunt absolvenți ai actualei Facultăți de Business și Turism – vechea Facultate de Comerț de până în urmă cu câțiva ani. Totuși, internshipurile, cu salarizarea participanților, cel puțin în țară, continuă să fie mai rare. În acest context, contribuția și sprijinul Expressoft sunt cu atât mai remarcabile.